Sunteti aici: Codul de procedură civilă - Cartea II -> Titlul V -Caile extraordinare de atac
-> Capitolul II -Revizuirea hotarârilor

1. daca dispozitivul hotarârii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
3. daca obiectul pricinii nu se afla în fiinta;
4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotarârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta în acea cauza;
5. daca, dupa darea hotarârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfatisate dintr-o împrejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotarârea unei instante pe care s-a întemeiat hotarârea a carei revizuire se cere;
6. daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei însarcinati sa-i apere;
7. daca exista hotarâri definitive potrivnice date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane, având aceeasi calitate.

           Aceste dispozitii se aplica si în cazul când hotarârile potrivnice sunt date de instante de recurs. În cazul când una dintre instante este Înalta Curte de Casatie si Justitie, cererea de revizuire se va judeca de aceasta instanta;
8. daca partea a fost împiedicata sa se înfatiseze la judecata si sa înstiinteze instanta despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de vointa sa;
9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarâri judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei încalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotarârii pronuntate.

1. în cazurile prevazute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 alin. 1, de la comunicarea hotarârilor definitive, iar când hotarârile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntare; pentru hotarârile prevazute la punctul 7 alin. 2 de la pronuntarea ultimei hotarâri;
2. în cazul prevazut de art. 322 pct. 3, de la cel din urma act de executare;
3. în cazurile prevazute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunostinta de hotarârea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotarârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotarâri termenul curge de la data când partea a luat cunostinta de împrejurarile pentru care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarâre penala, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;
4. în cazurile prevazute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invoca ori, dupa caz, din ziua în care partea a luat cunostinta de hotarârea desfiintata sau modificata pe care s-a întemeiat hotarârea a carei revizuire se cere;
5. în cazurile prevazute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotarârii definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica, sau de la întoarcerea disparutului ori de la dobândirea capacitatii; în aceste din urma doua cazuri termenul fiind de 6 luni.