Sunteti aici: Codul de procedură civilă - Cartea II -> Titlul I -Partile
-> Capitolul I-Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

CARTEA II
Procedura necontencioasa


Titlul I   |   Titlul II    |   Titlul III   |   Titlul IV   |   Titlul V


Titlul I
Partile


Capitolul I   |   Capoitolul II    |   Capitolul III   |   Capitolul IV   |   CapitolulV


Capitolul I
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale


Art. 41 - Orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte în judecata.
           Asociatiile sau societatile care nu au personalitate juridica pot sta în judecata ca pârâte, daca au organe proprii de conducere.

Art. 42 - Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta în judecata decât daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate în chipul aratat în legile sau statutele care rânduiesc capacitatea sau organizarea lor.

Art. 43 - Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata în orice stare a pricinii.
           Actele de procedura îndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea însa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

Art. 44 - În caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va putea numi un curator special, care sa o reprezinte pâna la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant si cel reprezentat sau când o persoana juridica, chemata sa stea în judecata, nu are reprezentant legal.
           Dispozitiile alin. 1 se aplica, în mod corespunzator, si persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa.
           Numirea acestor curatori*) se va face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare în judecata.

*) Numirea tutorelui si a curatorului se face, potrivit art. 152 din Codul familiei, de catre autoritatea tutelara, astfel încât instantele nu mai pot numi direct pe curatori, ci sunt obligate a cere autoritatii tutelare competente numirea acestora.

Art. 45 - Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de câte ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si în alte cazuri expres prevazute de lege.
           În cazul în care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus în proces. El se va putea folosi de dispozitiile prevazute în art. 246, 247 si 271 - 273, iar în cazul în care procurorul si-ar retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii.
           Procurorul poate pune concluzii în orice proces civil, în oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.
           În cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii.
           Procurorul poate, în conditiile legii, sa exercite caile de atac împotriva oricaror hotarâri, iar în cazurile prevazute de alin. 1 poate sa ceara punerea în executare a hotarârilor pronuntate în favoarea persoanelor prevazute la acel alineat.

Art. 45^1 - Actele procesuale de dispozitie reglementate de art. 246, 247 si 271 - 273 sau de alte dispozitii legale, facute în orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45 alin. 1, nu vor împiedica judecata, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt în interesul acelor persoane.

Art. 46 - Abrogat prin Decretul nr. 38/1959.